In aeroport fiind, am decis sa-mi acord putin timp pentru a-mi descrie sentimentele de neputinta, fata de ceea ce consider a fi cea mai grea mostenire lasata de comunisti – blocurile de locuinte, in speta – arhitectura dezgustatoare a acestora.
Am strabatut azi tara dintr-un capat in altul, catre aeroportul Otopeni, si fiecare oras prin care am trecut e mai urat ca celălalt, totul culminand cu Bucureștiul. Cred ca are efect demoralizator si structura abandonata, care te intampina in gara de nord. O frumusete.
Daca ar fi fost doar situația Iasului, lucrurile ar fi fost altfel. In schimb e la fel in fiecare oras – blocuri gri, carpite cu panouri colorate vesel in nuante se portocaliu, verde ori crem. Multe dintre ele, asemeni unui puzzle, sub a caror lipsa a pieselor se vede griul ramas din fatada anterioară, spre rusinea bietilor proprietari care nu au putut sa isi asume peticirea suprafetei alocate apartamentului lor; blocurile arata mai ciudat si colorat ca înainte. O idee proasta, executata prost.
Geamuri mici si structuri de tip cutie de chibrituri. Si praf, mult praf.
Pentru a completa peisajul sinistru, strazile intra in aceeasi armonie, carpite an de an (in cel mai bun caz) cu noi straturi – inutile – de asfalt, marginite de stalpi infipti ca niste mastodonti antici, ce sustin umbrele cablurilor ce apasa mult prea greu pe structura firava a acestora. Ori cum imi place mie sa zic – bine ai venit in Bucuresti unde e mereu noapte. :)
Este o vedere trista pentru un ochi cu proaspete amintiri de civilizatie. Si ma gândeam, cum am putea noi sa schimbam situația de fata?
Sa zicem ca putem ingropa cablurile (nu asa romaneste, ci gandind o structura moderna pe viitor, care sa permita si extinderea retelelor, dar si interventia ușoară). Ar fi un efort, pare-se pentru bucureșteni, prea mare. Dar nu imposibil.
Străzile? Si ele ar putea fi largite, schimbate, refacute ori imbunatatite. Autostrazile lipsesc, insa e doar o chestie de timp. Se vor rezolva in cateva zeci de ani.
Dar cu blocurile ce facem? Cine poate suporta costuri de milioane de euro pentru a rade cartiere întregi de locuințe? Cine poate proceda asemeni modului in care s-a procedat la Iasi pentru o prea mica suprafața din oras, cu Palas-ul?
Eu vad asta a fi singura solutie pentru a schimba imaginea, la propriu de data asta, a Romaniei. Ras totul, si construit de la 0, pe termen lung.
Care va fi generatia care va suporta acest efort? Sigur nu noi.
